SITUL ARHEOLOGIC IBIDA

Istoricul cercetarilor

Istoric cercetari

Click pentru vizualizare
(7) imagini in galerie

 

Istoricul cercetărilor:


Cetatea Ibida a intrat relativ târziu în atenÈ›ia cercetării arheologice È™i a pasionaÈ›ilor de antichități greco-romane: în 1875 a fost publicată prima inscripÅ£ie provenită de aici (din incinta romano-bizantină), iar ulterior, în 1885 D. Butculescu realizează primele cercetări arheologice - sub forma unor sondaje. Din însărcinarea lui Gr. Tocilescu, în 1897, în contextul efortului de înregistrare a principalelor monumente antice din Dobrogea, celebrul topograf P. Polonic face o primă descriere a ruinelor oraÅŸului cu “ziduri ÅŸi turnuri colosale”, cunoscut sub numele de cetatea Haradoc ÅŸi oferă o schiţă a fortificaÅ£iilor; terenul fiind liber de culturi ÅŸi construcÅ£ii moderne, acesta a putut observa 30 de turnuri, trei porÅ£i ÅŸi măsura cu aproximaÅ£ie laturile. informaÅ£ii rămase inedite în Arhiva Gr. Tocilescu; tot el a recuperat de la locuitori cinci inscripÅ£ii.


În anul 1908 R. Netzhammer – episcopul catolic pasionat de antichitatea greco-romană - a vizitat cetatea, publicând în cartea sa, Aus Rumänien, apărută un an mai târziu, un plan al cetăţii, acelaÅŸi ca al lui Polonic. „O cercetare amănunÅ£ită a acestui Å£inut cu ruine ar trebui să aibă o mare valoare ÅŸi pentru arheologia paleocreÅŸtinismului, căci aproape cu siguranţă ar putea fi găsite aici, la fel ca la Adamclisi, Axiopolis ÅŸi Troesmis, urme ale creÅŸtinismului ÅŸi fundaÅ£ii de ziduri ale unor bazilici creÅŸtine, poate chiar ÅŸi un coemeterium paleocreÅŸtin”, nota Netzhammer. Asupra cetății face câteva referiri È™i C. Moisil în anul 1916, cu prilejul menÈ›ionării unui tezaur de drahme emise în numele regelui Traciei, Lysimach, descoperit în localitate.


Referiri la cetatea de la Slava Rusă, găsim adeseori în lucrările lui V. Pârvan, cel ce o considera: o cetate excepÅ£ional de mare ¬– cea mai însemnată din toate cele cunoscute în interiorul Dobrogei  – ÅŸi care, fireÅŸte, a fost – precum reiese ÅŸi dintr-o piatră miliară din anul 237, găsită aici – ÅŸi punctul de intersecÅ£ie al tuturor drumurilor din Nordul provinciei.


În timpul primului război mondial locotenentul bulgar Iconomof a făcut săpături în interiorul cetăţii dezvelind o bazilică trinavată, al cărei plan ni s-a păstrat graÅ£ie schiÅ£elor aceluiaÅŸi Netzhammer, din nou în vizită - în 1918 - la Slava Rusă, schiÈ›e publicate în cartea sa Die christlichen Altertümer der Doubruscha (BucureÅŸti, 1918).


Alte săpături au fost iniÅ£iate, în 1926, de către G. G. Mateescu, săpături limitate la o singură campanie, cu rezultate necunoscute.
Cercetările întreprinse de un subcolectiv de la ÅŸantierul Histria în 1953 au constat în trei mici sondaje amplasate la N ÅŸi la V, în afara incintei; au fost descoperite fragmente ceramice getice ÅŸi romano-bizantine, cărămizi (14 piese, dintre care una cu inscripÅ£ie în limba greacă) ÅŸi s-au achiziÅ£ionat de la locuitori monede de bronz romane ÅŸi romano-bizantine (emise de Justinianus, Justinus II, Mauricius Tiberius).


Aplicând procedeele fotogrametriei în cercetarea arheologică, Al. S. Åžtefan a reuÅŸit să restituie planul zonei arheologice de la Slava Rusă È™i să atragă atenÈ›ia asupra importanÈ›ei oraÈ™ului dar È™i a necesității unor măsuri de conservare a sitului, autorul notând că ”studiul fotografiilor aeriene de la Slava Rusă ne-a pus în faÅ£a unuia dintre cele mai impresionante centre urbane romane de la Dunărea de Jos, evidenÅ£iind unele trăsături specifice care îl disting net de celelalte cetăţi ale provinciei”.
Al. S.  Ștefan accentua asupra caracterului excepÈ›ional al cetății, argumentelor sale adăugându-li, în timp, altele la fel de relevante:
- suprafaÅ£a intramurană de peste 24 ha, cu 24 de turnuri È™i trei porÈ›i,  o centură de fortificaÅ£ii desfăşurată pe o lungime de 2.000 m – la care se la care se adaugă fortificaÈ›ia-anexă ce ocupă cca. 3,5 ha, cu 10 turnuri È™i un fort – o impun ca cea mai întinsă dintre cetăţile din Dobrogea ÅŸi printre cele mai mari ale regiunii;  
- singura cetate care include în aceeaÅŸi structură defensivă două elemente geo-morfologice total deosebite – valea Slavei ÅŸi dealul Harada;
- singura cetate al cărei spaÅ£iu fortificat este străbătut de un curs de apă, ceea ce presupune lucrări speciale de îndiguire, canalizare, poduri;
- prezenÈ›a unei basilica, trinavată, cu trei abside (fiecare absidă corespunzătoare unei nave), una dintre cele mai mari din regiune, dacă nu chiar cea mai mare: lăţimea edificiului este de cca. 22 m, iar lungimea acestuia n-a putut fi stabilită; basilica avea pardoseală cu mozaic policrom, coloane ÅŸi capiteluri din marmură de dată târzie (din care au fost recuperate – în timp – 9 piese), ale căror dimensiuni sunt impresionante, depăşind, cu mult, dimensiunile pieselor corespunzătoare de la Istros È™i Tropaeum Traiani.


În 1988 sondajul cu caracter de salvare realizat de A. OpaiÈ› la cca. 30 m de bazilica paleocreÅŸtină săpată de Iconomof, aducea ca informaÈ›ie, în ciuda caracterului restrâns al cercetării – o casetă cu dimensiuni de 4 x 4 m – o primă stratigrafie a cetății: ÅŸapte niveluri de locuire, primele trei aparÅ£inând stratului roman timpuriu (sec. II – III), celelalte patru stratului romano-bizantin (sec. IV – VII); cu acest prilej a fost recuperată o mare cantitate de ceramică. Cercetările arheologice desfăşurate în anul 1987 în teritoriul oraÅŸului, de către A. ÅŸi C. OpaiÅ£, au dus la dezvelirea, la cca. 2,5 km V de satul Slava Rusă a unui complex monastic paleocreÅŸtin - două basilica cu câte o singură navă, o capelă cu absidă ÅŸi diferite anexe înconjurate de o incintă - cu trei faze constructive, datat între a doua jumătate a sec. IV - prima parte a sec. VII p. Chr. Alte cercetări în teritoriul cetăţii Ibida, efectuate în anii 1984 – 1987 de către A. ÅŸi C. OpaiÅ£ la Kurt Baiîr, Fântâna lui Bujor, CoÅŸari, Caugagia - Cimitirul turcesc, Camena  au pus în evidenţă amploarea ÅŸi densitatea de locuire a teritoriului cetăţii Ibida, în strânsă legătură cu dimensiunile ÅŸi importanÅ£a centrului urban de la Slava. În anul 2001, ca urmare a constatării unor intervenÈ›ii antropice care au afectat grav starea de conservare a sitului, ICEM Tulcea ia iniÈ›iativa organizării cercetărilor arheologice sistematice la Ibida. Colectivul iniÈ›ial de cercetare a fost format din M. Iacob – responsabil È™tiinÈ›ific, dr. V. H. Baumann È™i D. Paraschiv (ICEM Tulcea), C. Chiriac (Institutul de Arheologie IaÈ™i), N. MiriÈ›oiu (Institutul de Antropologie ”Fr. Rainer” BucureÈ™ti) – membri.
Cercetările au continuat în timp, căpătând un caracter interdisciplinar È™i implicând specialiÈ™ti È™i instituÈ›ii din È›ară È™i străinătate.

 

Echipa de cercetare pentru perioada 2001-2013 și instituțiile implicate:


Mihaela Iacob – responsabil È™tiinÈ›ific; Dorel Paraschiv (2001- prezent), V.H. Baumann (2001-2002), George NuÅ£u (2004- prezent), Marian Mocanu (2005- prezent), Iuliana Costea (2011-2012),ICEM Tulcea;
Costel Chiriac (2001- prezent), Dan Aparaschivei (2002- prezent), Alexander Rubel (2007- prezent), Andrei Opaiţ (2009- prezent), Lucian Munteanu (2004-2007), George Bilavschi (2011), Institutul de Arheologie Iaşi;
LucreÅ£iu Mihăilescu-Bîrliba (2002- prezent), Universitatea „Al. I. Cuza” IaÅŸi-Facultatea de Istorie;
Nicolae Miriţoiu (2001-2007), Andrei Soficaru (2002- prezent), Mihaela Gătej (2003-2006), Institutul de Antropologie Bucureşti;
Simina Stanc ( 2002 - prezent), UAIC IaÅŸi-Facultatea de Biologie);
Adrian DoboÅŸ (2003- prezent), Irina Achim (2005-2006), Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” BucureÅŸti;
Sever BoÈ›an (2006 - prezent), Ștefan Honcu (2009-prezent) – studenÈ›i-doctoranzi Universitatea „Al. I. Cuza”, IaÅŸi– Facultatea de Istorie;
Alina Neagu (2002- prezent) – studentă-doctorandă,Universitatea BucureÅŸti-Facultatea de Istorie;
Virgil Apostol (2010-2012), MNIR BucureÈ™ti; IonuÈ› IaÈ›cu (2012), Complexul NaÈ›ional ”Moldova” IaÈ™i; Natalia Mateevici (2012-2013), Muzeul NaÈ›ional de Istorie a Moldovei, ChiÈ™inău.

PREZENTARE

Localizare si acces Geografia zonei Istorie Asociatia Ibida Contact Linkuri

ISTORIC

Istoricul cercetarilor Sectoare de cercetare Proiecte de cercetare Bibliografie Bibliografie - documente .PDF Echipa de cercetare

EVENIMENTE

Școala de arheologie Tabăra de arheologie Tabăra de pictură Zilele Cetății Ibida Zilele Cetatii Libida 2015

ARHIVA MEDIA

SPONSORI

TURISM

Mănăstirea Uspenia Mănăstirea Vovidenia Cetatea Argamum Cetatea Enisala Cetatea Histria Orașul Babadag
archaeoheritage