Echipa de cercetare
 |
Mă numesc Marian Mocanu, sunt muzeograf la Muzeul de Istorie ÅŸi Arheologie din Tulcea ÅŸi particip la cercetările arheologice de la Ibida – Slava Rusă din anul 2003. Interesul ÅŸtiinÅ£ific principal este reprezentat de studierea ceramicii din epoca romană, mai exat a ceramicii fine ÅŸi a pieselor de lux. Åžantierul arheologic Ibida reprezintă pentru mine locul în care m-am format ca arheolog deoarece am participat la săpăturile de aici începând cu anul I de facultate. | |
 |
Sunt Andrei Opait si sunt printre primii exploratori ai Ibidei deoarece am inceput primele sapaturi in teritoriul orasului antic in 1986, urmat de un sondaj chiar in Ibida, cu care ocazie am stabilit si stratigrafia acestui sit. Am facut o importanta descoperire la 2.5 Km vest de Ibida unde am dezvelit ruinele unui edificiu monastic datat intre secolele IV-VII p. Chr. Din 2009 am inceput studierea ceramicii romane de la Ibida in colaborare cu colegii de la muzeul din Tulcea. Aerul curat si mirosul padurilor de tei din jurul Ibidei in luna iunie sunt pasionat de muzica clasica si iubesc animalele. | |
 |
Sunt LucreÅ£iu Bîrliba, profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din IaÅŸi ÅŸi fac parte din colectivul de la Ibida din 2002. Mă ocup cu studiul epigrafiei latine ÅŸi istoriei sociale romane. Hobby-uri: fotbalul, cinematografia. Vin cu drag la Ibida pentru că zona este fascinantă prin trecutul, peisajul ÅŸi oamenii ei. Este de altfel greu de conceput o vară fără ÅŸantierul de la Slava Rusă. Până acum nu s-a intâmplat. |
|
 |
Sunt Costel Chiriac, cercetator stiintific la Instit. Arh. Iasi, fac parte dintre fondatorii santierului si am inceput activitatea la Ibida in 2001. Ma ocup cu studierea sticlariei antice, a sigiliilor si pieselor gliptice. Imi place sa vin aici pentru pitorescul zonei si istoria ei. Ma pasioneaza pescuitul si drumetia. Serile de vara de la Ibida sunt printre cele mai frumoase amintiri de pe santier. |
|
 |
Mă numesc Ștefan Honcu, doctorand în anul II la Facultatea de Istorie din cadrul Univ. Al. I. Cuza din IaÈ™i, fac parte din colectivul de cercetare al È™antierului Ibida din 2012 È™i vin aici din anul 2008. Ma ocup cu studierea ceramicii romane de bucătărie È™i băut. Ibida este un loc aparte, cu oameni primitori si prieteni de nadejde. De acest santier ma leaga cele mai frumoase amintiri, aici petrecandu-mi vacantele din anii studentiei. Pe langa toate acestea, satul Slava Rusa unde este localizat santierul este un loc in care esti cat mai aproape de natura si cat se poate de departe de aglomeraÈ›iile urbane. Este un loc prielnic pentru a-ti face noi cunostinÈ›e È™i pentru lărgirea propriului orizont cultural. Va asteptam cu drag la Ibida!!! |
|
 |
Numele meu este George Nutu si sunt cercetator la Institutul Eco-muzeal din Tulcea. Experienta mea arheologica a inceput la Ibida in 2002, cand eram student al Facultatii AL. I. Cuza Iasi. Ma ocup de analiza stiintifica a opaitelor romane si bizantine. Imi place sa vin la Ibida pentru peisajele ei minunate si experienta arheologica unica. Pasiunile mele includ pescuitul, drumetiile si cartile. |
|
 |
Sunt Dan Aparaschivei ÅŸi am ajuns la Ibida imediat după membrii fondatori ai ÅŸantierului, respectiv în anul 2002. Am fost în căutări câÅ£iva ani, timp în care am învăţat destule despre acest sit arheologic la Poarta de Vest, la morÅ£i, în Necropolă, dar ÅŸi în alte sectoare. Am hotărât să mă liniÅŸtesc, în cele din urmă, iar din 2007 lucrez la mare înălÅ£ime, respectiv în sectorul numit Curtina X, în cel mai înalt punct al cetăţii. Dar Ibida reprezintă nu doar muncă, ci ÅŸi prietenii, confruntări constructive, prilej de meditaÅ£ie continuă, seri fantastice ÅŸi experienÅ£e dintre cele mai variate. Colegii, care în timp au devenit prieteni, studenÅ£ii, oamenii locului, natura ce ne învăluie ÅŸi ne domină, totul de la Ibida ne marchează ÅŸi mă încarcă energetic. Åži îmi doresc să rămână aÅŸa pentru încă măcar...1700 de ani, cam cât are cetatea noastră. |
|
 |
Sunt Simina Stanc si sunt angajată la Facultatea de Biologie a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din IaÅŸi. Mi-am început activitatea de arheozoolog pe ÅŸantierul de la Ibida în perioada în care lucram la teza de doctorat, în vara anului 2003. Mă ocup cu analiza resturilor fanistice din ÅŸantierul de la Ibida. Zona în care este amplasat ÅŸantierul are un pitoresc deosebit, fiind totodată ÅŸi un loc de relaxare foarte frumos, pe lângă cel de activitate ÅŸtiinÅ£ifică. |
|
 |
Sunt Dorel Paraschiv, cerctător ÅŸtiinÅ£ific la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea. Am vizitat pentru prima dată cetatea Ibida în 1995, pe când eram student. Fac parte din membrii colectivului din anul 2001. Am realizat săpături pe mai multe sectoare ÅŸi mă ocup cu studiul ceramicii romane. Am prezentat rezultate ale cercetărilor la numeroase sesiuni ÅŸtiinÅ£ifice din Å£ară ÅŸi străinătate (Roma, Parma, Pisa, Catania, Merida, Istambul, Thessaloniki, Belgrad etc.). Pot spune că, între timp, Ibida a devenit o mare familie. Pentru mine este ÅŸi „a doua casă”, locul în care îmi petrec cel puÅ£in trei luni pe an. |
|
 |
Sunt Alina Neagu,arheolog, doctorand al Facultatii de Istorie (Universitatea Bucuresti) si m-am alaturat echipei de cercetare de la Ibida in anul 2002. Interesata in mod special de arheologia funerara, am participat de-a lungul anilor la sapaturile efectuate in necropolele cetatii, dar si la activitatile de cercetare desfasurate in alte sectoare deschise intra- si extra-muros.Cu anticipatia descoperirilor in gand, ma intorc in fiecare an cu placere la Slava Rusa pentru calmul si verdele zonei, dar in mod deosebit pentru atmosfera speciala de munca si de relaxare creata de colegii cu care am placerea sa colaborez. |
|
 |
Numele meu este Mihaela Iacob; sunt cercetător È™tiinÈ›ific (II) la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea È™i responsabilul È™tiinÈ›ific al È™antierului arheologic Ibida din 2001 – anul de debut al cercetărilor arheologice sistematice. Am vizitat situl pentru întâia oară în 1991, după primul an de studenÈ›ie, cu ocazia unei Tabere de arheologie organizate la Tulcea. Se È™tia atât de puÈ›in atunci despre cea mai mare cetate a Dobrogei romano-bizantine! Studiul descoperirilor monetare de la Ibida – impresionante ca număr încă înainte de 2001– m-a apropiat È™i mai mult de acest sit, astfel că în 2001 am solicitat Ministerul Culturii autorizaÈ›ie pentru cercetări arheologice (de salvare) la Ibida, situl fiind grav afectat de activitățile antropice. Responsabilitatea de a organiza È™i conduce un astfel de È™antier este imensă dar È™i satisfacÈ›iile au fost È™i sunt pe măsură: de la descoperirile arheologice în sine la coeziunea È™i profesionalismul echipei de specialiÈ™ti implicaÈ›i în cercetarea sitului, de la ”clădirea” – pas cu pas – a unei Baze arheologice la impunerea sitului pe plan naÈ›ional È™i internaÈ›ional ca sit reprezentativ pentru epoca romano-bizantină È™i È™antier-È™coală. Din 2006 am renunÈ›at a mai conduce un sector propriu de cercetare, în favoarea organizării activității de cercetare, conservare-restaurare patrimoniu mobil, conservare primară È™i promovare la nivelul întregului sit. Am prezentat rezultatele cercetărilor la simpozioane È™i congrese desfășurate în È›ară (BucureÈ™ti, IaÈ™i, Craiova, ConstanÈ›a) dar È™i în străinătate (Roma, Potenza, Simferopol), dedicând un interes special materialului numismatic (Cracovia, Roma, Suceava, IaÈ™i, BraÈ™ov, Craiova, ConstanÈ›a). Ibida constituie astăzi ”o stare de spirit” È™i acest lucru mă bucură enorm. |
|
 |
Sunt Alexander Rubel, directorul Institutului de Arheologie al Academiei Romane, Filiala Iasi. M-am ocupat in special de istoria si cultura Greciei antice si de fenomenul "romanizare" in Imperiul Roman. La Ibida ma ocup, impreuna cu colegul Lucretiu Birliba, de sectorul T 10 si de inscriptii (daca se mai gasesc!). Prima data am fost in vizita la Ibida in 2002 si m-am indragostit de genius loci. Viata simpla, departe de "civilizatie", la Slava Rusa are pentru mine, care vin dintr-o alta cultura, un farmec aparte. |
|
 |
Mă numesc Natalia Mateevici, vin de la Chisinau, de la Muzeul National de Istorie. Specilaitatea
mea in arheologie este dedicată studiului amforelor greceşti, iar Dobrogea este un loc perfect
pentru cercetările mele, întrucât este împânzită de aÅŸezări antice greceÅŸti, dar ÅŸi getice, în care se
găsesc vestigii ale culturii greceÅŸti, în special urme de prezenţă a principalului ambalaj grecesc în
comerţul antic - amforele. Am venit la invitaţia prietenilor şi colegilor mei dnii M. Iacob şi D.
Paraschiv să cercetez un sit, situat la 3 km de cetatea romana Ibida, numit Donca, la care lucrez
al patrulea an, loc, în care anual descoperim multiple fragmente de amfore greceÅŸti. Vin cu mare
drag la Slava Rusă, pentru ca aici gasesc o atmosferă degajanta, prietenoasă, având ÅŸi
posibilitatea sa cunosc mai multă lume, colegi, studenti, cu unii devenind chiar şi prieteni.
Mă numesc Natalia Mateevici, vin de la Chisinau, de la Muzeul National de Istorie. Specilaitatea mea in arheologie este dedicată studiului amforelor greceÅŸti, iar Dobrogea este un loc perfect pentru cercetările mele, întrucât este împânzită de aÅŸezări antice greceÅŸti, dar ÅŸi getice, în care se găsesc vestigii ale culturii greceÅŸti, în special urme de prezenţă a principalului ambalaj grecesc în Vin cu mare drag la Slava Rusă, pentru ca aici gasesc o atmosferă degajanta, prietenoasă, având ÅŸi posibilitatea sa cunosc mai multă lume, colegi, studenti, cu unii devenind chiar ÅŸi prieteni. |
|
 |
Numele meu este Sever BoÅ£an ÅŸi până de curând am fost doctorand al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din IaÅŸi. Am venit pentru prima dată la Slava Rusă în 2003, în practică arheologică ÅŸi de atunci, particip în fiecare an la campaniile arheologice care se desfăşoară aici. Sunt interesat de sticlăria antică în mod special, însă pe acest ÅŸantier poÅ£i învăţa de la cei mai buni, felul în care se face o săpătură arheologică. Mai mult decât atât, zona atrage prin farmecul ÅŸi pitorescul ei.
|
