Orașul Babadag
OraÅŸul Babadag este situat în podiÅŸul cu acelaÅŸi nume, în partea de est a judeÅ£ului Tulcea. Principala arteră rutieră ce traversează localitatea este DN 22 (E87) ce leagă oraÅŸele Tulcea ÅŸi ConstanÅ£a, Babadagul fiind situat la 40 km sud de Tulcea ÅŸi la 90 Km nord de Constanta. Există ÅŸi o cale de acces feroviară, trenurile ce tranziteaza gara Babadag fac legătura cu Tulcea, ConstanÅ£a ÅŸi BucureÅŸti.
Istoria oraÅŸului se confundă cu trecutul Dobrogei, cele mai vechi urme de locuire datând din preistorie. La marginea de nord est a oraÅŸului, pe malul lacului Babadag, acum mai bine de jumătate de secol au fost descoperite urmele unei aÅŸezări fortificate din prima epocă a fierului. Această aÅŸezarea avea ulterior să dea numele – Cultura Babadag – cea mai importană cultură arheologică din prima epocă a fierului din sud-estul României. Îm epoca romană veterani ai legiunilor stationate la Dunăre (legio IX Claudia sau legio V Macedonica) au întemeiat o aÅŸezare cu statut preurban – vicus Novus. Se presupune că ruinele acestei aÅŸezări se găsesc la extremitatea sudică a localităţii, la ieÅŸirea către ConstanÅ£a.
Periada de maximă înflorire a oraÅŸului Babadag se suprapune cu stăpânirea otomană a Dobrogei între secolele al XV-lea ÅŸi al XIX-lea. În această epocă Babadagul devine centrul politic ÅŸi administrativ al regiunii, fiind construite unele monumente arhitectonice precum geamia Ali Gazî PaÅŸa (aflată în centrul oraÅŸului, lângă autogară), ÅŸcoala coranică (edificiu ce adăposteÅŸte în zilele noastre muzeul de artă orientală) ÅŸi monumentul funerar al lui Sarik Saltî Baba Dede (cel de la care provine numele localităţii – Babadag).
Declinul puterii otomane a atras după sine ÅŸi declinul centrului urban Babadag. În epoca post belică politica de industrializare excesivă dusă de statul român a lăsat cicatrici vizibile în zilele noastre în structura urbanistică a oraÅŸului, ruinele fostei fabrici de zahăr fiin vizibile ÅŸi în prezent.
În momentul de faţă Babadagul numără o populaÅ£ie de aproximativ 9000 de locuitori (potrivit datelor recensământului din 2011). Pe lângă români în babadag se întâlneÅŸte ÅŸi o comunitate importantă de Å£igani (cea mai mare din judeÅ£ul Tulcea) ce numără peste 1000 de suflete. Din punct de vedere religios oraÅŸul ÅŸi-a păstrat aspectul cosmopolit, pe lângă comunitatea creÅŸtin-ortodoxă există ÅŸi o comunitate importantă de musulmani.
Mormântul lui Sarî Saltuk Baba. Monumentul istoric situat pe str. Măcin nr. 12 este considerat mormântul legendarului derviÅŸ Sarî- Saltuk- Baba-Dede, care, la sfârÅŸitul sec. XIII, cu acordul împăratului Mihail al VIII-lea Paleologul, a colonizat 10.000 de familii de turci selgiucizi în zona Babadagului, eveniment relatat de cronicile turceÅŸti. Monumentul, devenit loc de pelerinaj pentru turci, a suferit în timp mai multe modificări, datorită restaurărilor succesive. Cronicarul turc Evliya Celebi relatează că sultanul Baiazid al II-lea a construit în preajma mormântului o baie ÅŸi o geamie (Ulu-Djami, Ulu-Cami), monumente aflate în ruină în primul sfert al sec. XX, astăzi dispărute. Mausoleul a fost restaurat în anii 2004-2007.
Geamia lui Ali Gazi-PaÅŸa, monument istoric, situată în centrul oraÅŸului, a fost ridicată la începutul sec. XVII de către generalul de corp de armată Ali Gazi PaÅŸa, Este cel mai vechi monument de artă musulmană din România, cu plan dreptunghiular, cu pridvor monumental cu arcade ÅŸi minaret înalt de 21 m. Prin testamentul din 1610, geamia primea pentru întreÅ£inere moÅŸia Zebil cu 10.000 ha. Cronicarul Evliya Celebi o descria astfel: „E o geamie frumoasă, în patru unghiuri, acoperită cu plumb ÅŸi e cu minaret (...). Are robinete pentru spălarea rituală . (...) Are trei medrese, 20 de ÅŸcoli pentru copii ÅŸi opt hanuri”. Cercetările arheologice efectuate în curtea geamiei în anii 1994-1996 au dus la dezvelirea parÅ£ială a vestigiilor unui han de mari dimensiuni, cu intrare monumentală ÅŸi curte interioară - probabil un caravansaray. Acest han a funcÅ£ionat până la 1771, an când Babadagul - în întregime - a fost ruinat în urma asediului de către trupele ruseÅŸti în contextul conflictului ruso-austro-turc.
În curtea Geamiei se află Mormântul lui Ali Gazi PaÅŸa, de formă hexagonală, datând din sec. XVII. ReparaÅ£iile din 1910 ÅŸi 1994-1997 asupra celor două monumente au schimbat aspectul lor iniÅ£ial.
