Geografia zonei

Geografie si geologie

Click pentru vizualizare

(14) imagini in galerie

Platforma Slavei este o subdiviziune a PodiÅŸului Babadag, străbătută de râul Slava, începând de la Dealul Åžoimului (Atmagea) până la complexul lagunar Razelm. Din punct de vedere geologic zona este constituită dintr-o întinsă cuvertură sedimentară (calcare grezoase în special). Cele două dealuri – Harada ÅŸi Ladonca – ce străjuiesc spre S ÅŸi S-E satul nu depăşesc, ca înălÅ£ime, 225 m.

Bazinul (platforma) Babadag a constituit – la nivelul etajelor geologice Cenomanian È™i Turonian – un bazin marin cu adâncimi cuprinse între 50 È™i 100 m, cu ape limpezi, aerate, salinitate normală (cca. 35 %) È™i o temperatură medie de 150C. Aspectele litologice, tectonice È™i paleologice surprinse în cazul celor trei situri de interes geologic din zona satului Slava Rusă - Arleanca, CoÈ™arul Mare, Dealul Lung – sunt caracteristice primelor faze ale Orogenezei Alpine ce au avut implicaÈ›ii majore asupra bazinului Mării Tethys în perioada Cretacicului.

Arleanca. În cadrul sitului sunt prezente faciesuri litoral-neritice caracteristice Cenomanianului È™i grezo-calcaroase, caracteristice Turonianului. În depozitele de vârstă cenomaniană caracteristice facies-urilor litoral-neritice au fost identificate fosile vegetale (posibil gimnosperme) È™i posibile amprente ale unor specii de reptile amfibii, iar deasupra acestora, la nivelul faciesurilor neritice, o bogată faună cu Inoceramus virgatus È™i amoniÈ›i aparÈ›inând genurilor: Gaudryceras, Puzosia, Phyloceras. În stratele caracteristice Turonianului a fost determinată o bogată faună cu lamelibranhiate: specii ale genului Inoceramus (Inoceramus labiatus, Inoceramus castellatus), amoniÈ›i (aparÈ›inând genurilor Mesopuzosia, Lymeriella, Mantelliceras) È™i peÈ™ti fosili.
CoÈ™arul Mare. Caracteristice sitului sunt faciesurile grezo-calcaroase È™i o faună fosilă deosebit de diversă, caracteristice Turonianului: specii ale genului Inoceramus (Inoceramus aplicalis) È™i amoniÈ›i aparÈ›inând genurilor: Lymeriella, Anahoplites, Mantilliceras.

Dealul Lung. În cadrul depozitelor cretacice au fost identificate facies-uri grezo-calcaroase È™i faună fosilă (specii de Inoceramus labiatus, amoniÈ›i aparÈ›inând genurilor Lymeriella, Mantelliceras), specifice  Turonianului.          
În zona Slava Rusă se regăsesc pe o arie restrânsă majoritatea etajelor de vegetaÅ£ie din PodiÅŸul Dobrogean, respectiv pădurile balcanice, submediteraneene, silvostepa ÅŸi stepa.

Pădurile balcanice de tip ÅŸleau sunt constituite dintr-un amestec de specii de gorun (Quercus petraea, Q. dalechampii, Q. polycarpa), tei (Tilia tomentosa, T. plathyphyllos, T. cordata), carpen (Carpinus betulus, C. orientalis), frasin (Fraxinus excelsior, F. coriariaefolia, F. ornus). Acestea formează patru asociaÅ£ii floristice întâlnite numai în Dobrogea, respectiv ÅŸleaul dobrogean cu carpen (Tilio tomentosae - Carpinetum betuli), ÅŸleaul dobrogean cu cărpiniţă (Nectaroscordo - Tilietum tomentosae), ÅŸleaul dobrogean de culme (Galantho plicatae - Tilietum tomentosae) ÅŸi ÅŸleaul cu trei specii de stejar (Polyquerco - Tilietum tomentosae).

Pădurile submediteraneene (Paeonio peregrinae - Carpinetum orientalis) sunt edificate de stejarul pufos (Quercus pubescens) la care se adaugă cărpiniţa (Carpinus orientalis)şi mojdreanul (Fraxinus ornus).
Pădurile de silvostepă sunt situate fie pe culmile dealurilor cum este cazul stejăretelor de stejar pufos cu scumpie (Galio gasypodi - Quercetum pubescentis), fie pe văi, unde sunt reprezentate prin stejăretele de stejar brumăriu cu arÅ£ar (Galio dasypode - Quercetum pedunculiflorae). În rariÅŸtile acestor păduri poate fi întâlnită ÅŸi asociaÅ£ia foarte rară Asphodelinetum luteae, specifică zonei.

Stepa este reprezentată în principal prin pajiÅŸtile de pir crestat (Agropyretum pectiniformae), pajiÅŸtile de bărboasă Bombycilaeno - Botriochloetum ischaemi) ÅŸi pajiÅŸtile de peliniţă (Artemisietum austriacae).
Slava Rusă constituie, de asemenea, un important refugiu al speciilor ameninÅ£ate cu dispariÅ£ia, dintre care amintim unele specii meditaraneene ca Asphodeline lutea, spinul lui Christos (Paliurus spina-christi) sau specii balcanice cum sunt bujorul (Paeonia peregrina), brânduÅŸa galbenă (Crocus flavus) ÅŸi Centaurea napulifera. Speciile pontic-balcanice ca stânjenelul (Iris sintenisii), Asparagus verticillatus, breiul (Mercurialis ovata), Scorzonera mollis, Piptatherum virescens, reprezentative pentru Dobrogea, se regăsesc ÅŸi la Slava Rusă. La acestea se adaugă speciile stepice de macriÅŸ (Rumex tuberosus) ÅŸi Erysimum cuspidatum precum È™i cele central-europene, cum est poroinicul (Orchis purpurea).

Rezervatia Uspenia

Click pentru vizualizare

(6) imagini in galerie

Majoritatea acestor specii sunt ocrotite în cadrul rezervaÈ›iei naturale Uspenia. De asemenea, în rezervaÈ›ia Fântâna Mare se conservă singurul pâlc de liliac (Syringa vulgaris) ce vegetează spontan pe teritoriul comunei Slava Cercheză.
Fauna zonei este destul de bogată: mistrețul (Sus scrofa), căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul lopătar (Dama dama), vulpea (Vulpes vulpes), iepurele (Lepus europaeus), șoarecele de pădure (Apodemus silvaticus) și broasca țestoasă de uscat dobrogeană (Testudo graeca ibera).