SITUL ARHEOLOGIC IBIDA

Mănăstirea Uspenia

(5) imagini in galerie

 

Mănăstirea ortodoxă de rit vechi Uspenia

 

Mănăstirea Uspenia situată la 3 km sud-vest de satul Slava Rusă, a fost înfiinţată cândva, în sec. XVIII, de către un grup de credincioşi din Slava Rusă, care au construit mai sus de sat o bisericuţă şi s-au retras să trăiască acolo. Mănăstirea a fost, începând cu anul 1848, sediu episcopal, sub autoritatea mitropolitului de la Fântâna Albă şi, ulterior, sediu mitropolitan. În a doua parte a sec. XIX biserica de lemn a fost înlocuită de una de zid, sfinţită la 1883, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. An de an sărbătoarea hramului mănăstirii strânge laolaltă comunităţile de ruşi lipoveni din ţară şi din străinătate.  Mănăstirea este depozitara unui valori de artă bisericească veche rusă.     


 „Raskolul” din Biserica Ortodoxă Rusă din secolul al XVII-lea a dus la persecuţia a zeci de mii de credincioşi ortioodocşi care nu doreau să adopte noile reguli impuse de patriarhul Nikon. Protopopul Avvakum, una dintre cele mai luminoase personalităţi spirituale din acea vreme şi un aprig contestatar al schimbărilor a fost ars pe rug, la fel cum, între 1675-1695 au suferit acceaşi pedeapsă peste 20000 de oameni. În acest condiţii a urmat exodul credincioşilor de rit vechi în ţinuturi cât mai îndepărtate inclusiv în alte ţări.
Astfel a ajuns în Dobrogea la sfârşitul sec. al XVll-lea, stăpânită pe atunci de turci, un grup de călugări credincioşi ruşi. În valea dintre satele Slava Rusă, Slava Cercheză şi Fântâna Mare au găsit zonă propice supravieţuirii şi dacă la început au trăit ascunşi în pădure, ulterior şi-au construit şi primul lăcaş de închinăciune.
 Primul schit s-a aflat la marginea actualului sat Slava Rusă, dar pentru că aveau nevoie de o mai mare linişte, călugării şi-au refăcut lăcaşul sfânt în pădure, la circa 2,5 km de sat, unde se află şi astăzi. Hramul mănăstirii sfinţită în 1883 de către cel de-al treilea ierarh al mănăstirii, arhiepiscopul Irinarh este „Uspenia”, adică „Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria)”, sărbătorit pe 28-29 august (stil nou), ocazie cu care se adună adună pelerini de pe întregul teritoriu românesc şi din străinătate.
Cea de-a doua biserică, mai mică (biserică de iarnă) cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” a fost sfinţită în anul 1860 de către cel de-al doilea mitropolit, Kiril, şi de episcopul local Arcadie al ll-lea. Hramul este sărbătorit pe 21 noiembrie (stil nou). De la înfiinţarea mănăstirii şi până în prezent toate slujbele sunt ţinute în limba slavona bisericească.
Fiind scaunul unui episcop, mănăstirea e singurul lăcaș de cult din România, aflat în mediul rural, ce are rang de catedrală. Ea este centrul Eparhiei de Slava din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi (a Lipovenilor).

PREZENTARE

Localizare si acces Geografia zonei Istorie Asociatia Ibida Contact Linkuri

ISTORIC

Istoricul cercetarilor Sectoare de cercetare Proiecte de cercetare Bibliografie Bibliografie - documente .PDF Echipa de cercetare

EVENIMENTE

Școala de arheologie Tabăra de arheologie Tabăra de pictură Zilele Cetății Ibida Zilele Cetatii Libida 2015

ARHIVA MEDIA

SPONSORI

TURISM

Mănăstirea Uspenia Mănăstirea Vovidenia Cetatea Argamum Cetatea Enisala Cetatea Histria Orașul Babadag
archaeoheritage