SITUL ARHEOLOGIC IBIDA

Orașul Babadag

Orașul Babadag

Click pentru vizualizare
(3) imagini in galerie

 

Oraşul Babadag este situat în podişul cu acelaşi nume, în partea de est a judeţului Tulcea. Principala arteră rutieră ce traversează localitatea este DN 22 (E87) ce leagă oraşele Tulcea şi Constanţa, Babadagul fiind situat la 40 km sud de Tulcea şi la 90 Km nord de Constanta. Există şi o cale de acces feroviară, trenurile ce tranziteaza gara Babadag fac legătura cu Tulcea, Constanţa şi Bucureşti.

Istoria oraşului se confundă cu trecutul Dobrogei, cele mai vechi urme de locuire datând din preistorie. La marginea de nord est a oraşului, pe malul lacului Babadag, acum mai bine de jumătate de secol au fost descoperite urmele unei aşezări fortificate din prima epocă a fierului. Această aşezarea avea ulterior să dea numele – Cultura Babadag – cea mai importană cultură arheologică din prima epocă a fierului din sud-estul României. Îm epoca romană veterani ai legiunilor stationate la Dunăre (legio IX Claudia sau legio V Macedonica) au întemeiat o aşezare cu statut preurban – vicus Novus. Se presupune că ruinele acestei aşezări se găsesc la extremitatea sudică a localităţii, la ieşirea către Constanţa.
Periada de maximă înflorire a oraşului Babadag se suprapune cu stăpânirea otomană a Dobrogei între secolele al XV-lea şi al XIX-lea. În această epocă Babadagul devine centrul politic şi administrativ al regiunii, fiind construite unele monumente arhitectonice precum geamia Ali Gazî Paşa (aflată în centrul oraşului, lângă autogară), şcoala coranică (edificiu ce adăposteşte în zilele noastre muzeul de artă orientală) şi monumentul funerar al lui Sarik Saltî Baba Dede (cel de la care provine numele localităţii – Babadag).
Declinul puterii otomane a atras după sine şi declinul centrului urban Babadag. În epoca post belică politica de industrializare excesivă dusă de statul român a lăsat cicatrici vizibile în zilele noastre în structura urbanistică a oraşului, ruinele fostei fabrici de zahăr fiin vizibile şi în prezent.

În momentul de faţă Babadagul numără o populaţie de aproximativ 9000 de locuitori (potrivit datelor recensământului din 2011). Pe lângă români în babadag se întâlneşte şi o comunitate importantă de ţigani (cea mai mare din judeţul Tulcea) ce numără peste 1000 de suflete. Din punct de vedere religios oraşul şi-a păstrat aspectul cosmopolit, pe lângă comunitatea creştin-ortodoxă există şi o comunitate importantă de musulmani.

 

Mormântul lui Sarî Saltuk Baba. Monumentul istoric situat pe str. Măcin nr. 12 este considerat mormântul legendarului derviş Sarî- Saltuk- Baba-Dede, care, la sfârşitul sec. XIII, cu acordul împăratului Mihail al VIII-lea Paleologul, a colonizat 10.000 de familii de turci selgiucizi în zona Babadagului, eveniment relatat de cronicile turceşti. Monumentul, devenit loc de pelerinaj pentru turci, a suferit în timp mai multe modificări, datorită restaurărilor succesive.  Cronicarul turc Evliya Celebi relatează că sultanul Baiazid al II-lea a construit în preajma mormântului o baie şi o geamie (Ulu-Djami, Ulu-Cami), monumente aflate în ruină în primul sfert al sec. XX, astăzi dispărute. Mausoleul a fost restaurat în anii 2004-2007.


Geamia lui Ali Gazi-Paşa, monument istoric, situată în centrul oraşului, a fost ridicată la începutul sec. XVII  de către generalul de corp de armată Ali Gazi Paşa,  Este cel mai vechi monument de artă musulmană din România, cu plan dreptunghiular, cu pridvor monumental cu arcade şi minaret înalt de 21 m.  Prin testamentul din 1610, geamia primea pentru întreţinere moşia Zebil cu 10.000 ha. Cronicarul Evliya Celebi o descria astfel: „E o geamie frumoasă, în patru unghiuri, acoperită cu plumb şi e cu minaret (...). Are robinete pentru spălarea rituală . (...) Are trei medrese, 20 de şcoli pentru copii şi opt hanuri”. Cercetările arheologice efectuate în curtea geamiei în anii 1994-1996 au dus la dezvelirea parţială a vestigiilor unui han de mari dimensiuni, cu intrare monumentală şi curte interioară - probabil un caravansaray. Acest han a funcţionat până la 1771, an când Babadagul - în întregime - a fost ruinat în urma asediului de către trupele ruseşti în contextul conflictului ruso-austro-turc.  
În curtea Geamiei se află Mormântul lui Ali Gazi Paşa, de formă hexagonală, datând din sec. XVII. Reparaţiile din 1910 şi 1994-1997 asupra celor două monumente au schimbat aspectul lor iniţial.

PREZENTARE

Localizare si acces Geografia zonei Istorie Asociatia Ibida Contact Linkuri

ISTORIC

Istoricul cercetarilor Sectoare de cercetare Proiecte de cercetare Bibliografie Bibliografie - documente .PDF Echipa de cercetare

EVENIMENTE

Școala de arheologie Tabăra de arheologie Tabăra de pictură Zilele Cetății Ibida Zilele Cetatii Libida 2015

ARHIVA MEDIA

SPONSORI

TURISM

Mănăstirea Uspenia Mănăstirea Vovidenia Cetatea Argamum Cetatea Enisala Cetatea Histria Orașul Babadag
archaeoheritage