SITUL ARHEOLOGIC IBIDA

Geografia zonei

Geografie si geologie

Click pentru vizualizare
(14) imagini in galerie

 

Platforma Slavei este o subdiviziune a Podişului Babadag, străbătută de râul Slava, începând de la Dealul Şoimului (Atmagea) până la complexul lagunar Razelm. Din punct de vedere geologic zona este constituită dintr-o întinsă cuvertură sedimentară (calcare grezoase în special). Cele două dealuri – Harada şi Ladonca – ce străjuiesc spre S şi S-E satul nu depăşesc, ca înălţime, 225 m.


Bazinul (platforma) Babadag a constituit – la nivelul etajelor geologice Cenomanian și Turonian – un bazin marin cu adâncimi cuprinse între 50 și 100 m, cu ape limpezi, aerate, salinitate normală (cca. 35 %) și o temperatură medie de 150C. Aspectele litologice, tectonice și paleologice surprinse în cazul celor trei situri de interes geologic din zona satului Slava Rusă - Arleanca, Coșarul Mare, Dealul Lung – sunt caracteristice primelor faze ale Orogenezei Alpine ce au avut implicații majore asupra bazinului Mării Tethys în perioada Cretacicului.


Arleanca. În cadrul sitului sunt prezente faciesuri litoral-neritice caracteristice Cenomanianului și grezo-calcaroase, caracteristice Turonianului. În depozitele de vârstă cenomaniană caracteristice facies-urilor litoral-neritice au fost identificate fosile vegetale (posibil gimnosperme) și posibile amprente ale unor specii de reptile amfibii, iar deasupra acestora, la nivelul faciesurilor neritice, o bogată faună cu Inoceramus virgatus și amoniți aparținând genurilor: Gaudryceras, Puzosia, Phyloceras. În stratele caracteristice Turonianului a fost determinată o bogată faună cu lamelibranhiate: specii ale genului Inoceramus (Inoceramus labiatus, Inoceramus castellatus), amoniți (aparținând genurilor Mesopuzosia, Lymeriella, Mantelliceras) și pești fosili.
Coșarul Mare. Caracteristice sitului sunt faciesurile grezo-calcaroase și o faună fosilă deosebit de diversă, caracteristice Turonianului: specii ale genului Inoceramus (Inoceramus aplicalis) și amoniți aparținând genurilor: Lymeriella, Anahoplites, Mantilliceras.


Dealul Lung. În cadrul depozitelor cretacice au fost identificate facies-uri grezo-calcaroase și faună fosilă (specii de Inoceramus labiatus, amoniți aparținând genurilor Lymeriella, Mantelliceras), specifice  Turonianului.          
În zona Slava Rusă se regăsesc pe o arie restrânsă majoritatea etajelor de vegetaţie din Podişul Dobrogean, respectiv pădurile balcanice, submediteraneene, silvostepa şi stepa.


Pădurile balcanice de tip şleau sunt constituite dintr-un amestec de specii de gorun (Quercus petraea, Q. dalechampii, Q. polycarpa), tei (Tilia tomentosa, T. plathyphyllos, T. cordata), carpen (Carpinus betulus, C. orientalis), frasin (Fraxinus excelsior, F. coriariaefolia, F. ornus). Acestea formează patru asociaţii floristice întâlnite numai în Dobrogea, respectiv şleaul dobrogean cu carpen (Tilio tomentosae - Carpinetum betuli), şleaul dobrogean cu cărpiniţă (Nectaroscordo - Tilietum tomentosae), şleaul dobrogean de culme (Galantho plicatae - Tilietum tomentosae) şi şleaul cu trei specii de stejar (Polyquerco - Tilietum tomentosae).


Pădurile submediteraneene (Paeonio peregrinae - Carpinetum orientalis) sunt edificate de stejarul pufos (Quercus pubescens) la care se adaugă cărpiniţa (Carpinus orientalis)şi mojdreanul (Fraxinus ornus).
Pădurile de silvostepă sunt situate fie pe culmile dealurilor cum este cazul stejăretelor de stejar pufos cu scumpie (Galio gasypodi - Quercetum pubescentis), fie pe văi, unde sunt reprezentate prin stejăretele de stejar brumăriu cu arţar (Galio dasypode - Quercetum pedunculiflorae). În rariştile acestor păduri poate fi întâlnită şi asociaţia foarte rară Asphodelinetum luteae, specifică zonei.


Stepa este reprezentată în principal prin pajiştile de pir crestat (Agropyretum pectiniformae), pajiştile de bărboasă Bombycilaeno - Botriochloetum ischaemi) şi pajiştile de peliniţă (Artemisietum austriacae).
Slava Rusă constituie, de asemenea, un important refugiu al speciilor ameninţate cu dispariţia, dintre care amintim unele specii meditaraneene ca Asphodeline lutea, spinul lui Christos (Paliurus spina-christi) sau specii balcanice cum sunt bujorul (Paeonia peregrina), brânduşa galbenă (Crocus flavus) şi Centaurea napulifera. Speciile pontic-balcanice ca stânjenelul (Iris sintenisii), Asparagus verticillatus, breiul (Mercurialis ovata), Scorzonera mollis, Piptatherum virescens, reprezentative pentru Dobrogea, se regăsesc şi la Slava Rusă. La acestea se adaugă speciile stepice de macriş (Rumex tuberosus) şi Erysimum cuspidatum precum și cele central-europene, cum est poroinicul (Orchis purpurea).

 

Rezervatia Uspenia

Click pentru vizualizare
(6) imagini in galerie


Majoritatea acestor specii sunt ocrotite în cadrul rezervației naturale Uspenia. De asemenea, în rezervația Fântâna Mare se conservă singurul pâlc de liliac (Syringa vulgaris) ce vegetează spontan pe teritoriul comunei Slava Cercheză.
Fauna zonei este destul de bogată: mistrețul (Sus scrofa), căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul lopătar (Dama dama), vulpea (Vulpes vulpes), iepurele (Lepus europaeus), șoarecele de pădure (Apodemus silvaticus) și broasca țestoasă de uscat dobrogeană (Testudo graeca ibera).

PREZENTARE

Localizare si acces Geografia zonei Istorie Asociatia Ibida Contact Linkuri

ISTORIC

Istoricul cercetarilor Sectoare de cercetare Proiecte de cercetare Bibliografie Bibliografie - documente .PDF Echipa de cercetare

EVENIMENTE

Școala de arheologie Tabăra de arheologie Tabăra de pictură Zilele Cetății Ibida Zilele Cetatii Libida 2015

ARHIVA MEDIA

SPONSORI

TURISM

Mănăstirea Uspenia Mănăstirea Vovidenia Cetatea Argamum Cetatea Enisala Cetatea Histria Orașul Babadag
archaeoheritage